Vorbirea indirectă este o propoziție subordonată care redă/reflectă declarația unei persoane, un gând, o opinie, o decizie, o întrebare, o observație/remarcă și altele asemănătoare. Adesea, trebuie să se adapteze parțial forma enunțului inițial. Vorbirea indirectă diferă de vorbirea directă, adică un citat nemodificat care nu este o propoziție subordonată și, prin urmare, nu are o conjuncție. Vorbirea directă apare adesea în ghilimele și după două puncte.
| Vorbirea directă: | Petro diris: "Mi volas doni ion al vi." - Petro a spus: "Eu aș dori să-ți dau ceva." |
|---|---|
| Vorbire indirectă: | Petro diris, ke li volas doni ion al mi. - Petro a spus că el ar vrea să-mi dea ceva. |
| Vorbirea directă: | Karlo demandis: "Ĉu vi volas iri kun mi?" - Karlo a întrebat: "Vrei să mergi cu mine?" |
|---|---|
| Vorbire indirectă: | Karlo demandis, ĉu mi volas iri kun li. - Karlo a întrebat, dacă vreau să merg cu el. |
Vorbirea indirectă apare de obicei în kepropozițiile sau subordonae interogative. O astfel de propoziție subordonată joacă, de obicei, rolul complementului de verbe, cum ar fi diri, krii, pensi, scii, decidi, skribi, kompreni, rimarki, vidi, demandi, voli, aŭdi usw.: Li diris, ke li estas feliĉa. Ŝi pensis, ke ŝi estas feliĉa.
Vorbirea indirectă apare și la completarea de cuvinte precum penso, decido, demando, timo și așa mai departe. El avea gândul , că era fericit . Decizia a fost că Petro era președintele. Ei au pus întrebarea, dacă ar putea să participe..
Vorbirea indirectă apare și ca subiect la ŝajni, esti evidente, esti dube, esti klare, esti (ne)eble, esti verŝajne und ähnlichem vor: Ŝajnis, ke pluvas. Estis evidente, ke li ne estas feliĉa.
Forme verbale în vorbirea indirectă
În unele limbi, vorbirea indirectă necesită uneori schimbarea formei verbului. În esperanto se păstrează mereu forma originară a verbului:
-
Li diris: "Mi volas manĝi". → Li diris, ke li volas manĝi. - El a spus: "Eu aș dori să mănânc". → El a spus, că ar vre să mănânce.
As de lavolas este Acum al vorbirii originare. Nu modifica la IS.
-
Li diris: "Mi tiam loĝis en Ĉinujo." → Li diris, ke li tiam loĝis en Ĉinujo. - El a spus:"Eu locuiam în China în acea vreme." → El a spus, că el a locuit în acea vreme in China.
IS de loĝis indică un timp înainte de vorbirea de inceput/originară. Ar fi o greșeală să o schimbi în estis loĝinta.
-
Ŝi demandis: "Ĉu vi iros kun mi al kinejo?" → Ŝi demandis, ĉu mi iros kun ŝi al kinejo. - Ea a întrebat: "Mergi cu mine la cinema?" → Ea a întrebat, daca eu aș merge cu ea la cinema.
OS-ul de la iros indică un timp după întrebarea inițială. Ar fi o greșeală să se modifice/schimbe în estis ironta sau volis iri. Dacă întrebarea inițială ar fi fost "Ĉu vi volas iri kun mi?", s-ar fi spus: Ŝi demandis, ĉu mi volas iri kun ŝi.
-
Li ne komprenis: "Kial ŝi ne volas partopreni?" → Li ne komprenis, kial ŝi ne volas partopreni. - El nu a înțeles: "De ce nu ar vrea să participe?" → Nu a înțeles de ce nu a vrut să participe.
AS de volas indică timpul întrebării inițiale.
- Ili ordonis: "Paku tuj vian valizon!" → Ili ordonis, ke mi tuj paku mian valizon. - Ei au cerut : "Împachetează punga acum!" →Ei au cerut să-mi împachetez imediat geanta.
-
Ŝi esperis, ke ŝi ilin trovos. - Ea spera că ea i-ar fi găsit.
Un gând inițial a fost : "Mi ilin trovos."
-
Ŝi estis plena de timo, ke la infano mortos. - Ea a avut mare teamă/frică că ar putea muri copilul.
Ei îi era frică și se gândea. "La infano mortos!"
-
Li metis la kondiĉon, ke oni ne instruu al ŝi la Kristanan religion. - El a pus condiția ca ei să nu i se predea religia creștină.
El a spus: "Ne instruu al ŝi..."
-
Ŝajnis al ŝi, ke ŝin ĉirkaŭas unu sola densa barilo el traboj. - I se părea că era înconjurată de un singur gard dens de grinzi.
Ea se gândea: "Min ĉirkaŭas..." pentru că așa i se părea/simțea.
Propozițiile relative de obicei nu redau niciun discurs sau gând. Prin urmare, în astfel de propoziții subordonate, timpurile verbale se referă la absolutul Acum:
-
Mi ne konis tiun, kiu venis. - Nu-l cunoșteam pe cel care venea.
Konis și venis arată/prezintă ambele timpul înaintea de Acum. Probabil se referă la același timp.
-
Mi ne konis la personon, kiu estis baldaŭ venonta tra la pordo. - Eu nu cunoșteam persoana care curând ar veni pe ușă
Atât konis, cât și estis reprezintă timpul înainte de Acum. Venonta reprezintă timpul după acest timp trecut.
Timpul si locul in vorbirea indirectă
Dacă într-o propoziție citată este inclusă o expresie care indică timpul, ea poate rămâne în mod normal neschimbată în vorbirea indirectă. Cu toate acestea, unele cuvinte elementare temporale depind de absolutul Acum și, prin urmare, uneori, trebuie să fie schimbate pentru a evita neînțelegerile. Aceste cuvinte sunt hodiaŭ, hieraŭ, antaŭhieraŭ, morgaŭ și postmorgaŭ. Cu toate acestea, propozițiile în care trebuie înlocuite astfel de/asemenea cuvinte de timp sunt rare:
-
Pasintan lundon li diris: "Mi ne laboros hodiaŭ!" → Pasintan lundon li diris, ke li ne laboros tiun tagon. - Lunea trecută el a spus : "Eu astăzi nu muncesc!" → Lunea trecută el a spus că el nu muncește în această zi.
Dacă s-ar folosi hodiaŭ în propoziția subordonată, ar fi fost vorba despre ziua în care a fost spusă întreaga propoziție.
-
Morgaŭ li verŝajne diros: "Mi estis malsana hieraŭ!" → Morgaŭ li verŝajne diros, ke li estis malsana hodiaŭ. - Mâine el va spune pesemne/probabil: "Eu eram ieri bolnav!" → Mâine va spune probabil, că astăzi s-a îmboolnăvit.
Dacă s-ar folosi hieraŭ în vorbirea indirectă/discursul indirect, atunci ar fi fost vorba de ziua în care s-a spus întreaga propoziție. De fapt el va vorbi în realitatea despre ziua de astăzi, deci, folosește în loc de asta hodiaŭ.
- Antaŭ unu semajno li demandis al mi: "Ĉu vi venos al mi morgaŭ?" → Antaŭ unu semajno li demandis al mi, ĉu mi venos al li la postan tagon. - Acum o săptămână el m-a întrebat: "Vii mâine la mine?" → Acum o săptămână, el m-a întrebat dacă aș veni să-l văd ziua următoare/a doua zi.
În narațiuni, cu toate acestea se păstrează ocazional hodiaŭ, hieraŭ și morgaŭ sunt neschimbate la: Li renkontis konaton, junan poeton, kiu rakontis al li, ke morgaŭ [= la postan tagon] li komencos sian someran vojaĝon. Această propoziție există într-un basm și abia ar putea duce la confuzie cu dimineața reală.
Forme precum hieraŭo, hieraŭa tago, morgaŭo, morgaŭa tago sunt adesea folosite independent de absolutul Acum.
Adverbul temporal nun poate fi uneori schimbat în vorbire directă pentru o mai bună claritate, dar de cele mai multe ori/în majoritatea cazurilor acest lucru nu este necesar: Hieraŭ li diris: "Mi volas fari tion nun kaj ne poste!" → Hieraŭ li diris, ke li volas fari tion nun kaj ne poste. S-ar putea schimba în tiam, tiumomente sau posibil tuj, dar și nun este potrivit/adecvat.
Informațiile despre loc din propoziția citată trebuie uneori adaptate în vorbirea indirectă/discursul direct, care redă/reproduce lucrul/chestia într-un alt loc. În alte cazuri, o astfel de modificare/schimbare poate fi plauzibilă/evidentă, dar nu obligatorie:
- Karlo și Eva sunt în Paris. Karlo vorbește despre Beijing și îi spune lui Eva: Mi iros tien.
- Eva este mai târziu cu Petro la Beijing și îi repetă lui Petro: Karlo diris, ke li iros ĉi tien. (Aŭ: ...ke li venos ĉi tien.)
- Petro și Eva sunt/se află în Tokyo, iar Petro îi spune: Mi iam estis en Berlino.
- Eva și Karlo sunt mai târziu la Berlin și ea îi repetă: Petro diris, ke li iam estis ĉi tie. Aŭ: Petro diris, ke li iam estis en Berlino.
Pronumele in vorbirea indirectă
În vorbirea indirectă/discursul indirect, pronumele personale și posesive trebuie adesea adaptate dacă vorbitorul sau cel adus in atenție/destinatarul s-au schimbat:
- Karlo spune: Mi estas tre feliĉa.
- Petro îi povestește Evei: Karlo diris, ke li estas tre feliĉa. Mi → li.
- Karlo îi spune Evei: Mi amas vin.
- Petro o întreabă pe Eva: Ĉu li vere diris, ke li amas vin? Mi → li, vin restas.
- Petro îl întreabă pe Karlo: Ĉu vi vere diris, ke vi amas ŝin? Mi → vi, vin → ŝin.
- Petro îi povestește lui Elisabeth: Li fakte diris al ŝi, ke li amas ŝin. Mi → li, vin → ŝin.
- Karlo îi spune lui Petro despre Eva: Mi amas ŝin.
- Petro povestește Evei: Li diris, ke li amas vin. Mi → li, ŝin → vin.