Adverbele indică asupra unui mod sau fel, unui loc, timp , număr și lucruri asemănătoare. Adverbele se termină în Esperanto cu terminația E:
- rapide = rapid, cu viteză
- bele = frumos, cu frumusețe
- urbe = în oraș/ în orașe
- hejme = în propriul cămin, în propriile cămine
- tage = în ziua, in zilele
- matene = diminețile, dimineața, în diminețile
- lunde = lunea, in zilele de luni, în fiecare luni,
- normale = în mod normal, într-o situație normală
- multe = în număr mare
- alveninte = după sosire
La adverbele de loc poate apărea terminația N pentru direcție : urben"al la urbo(j)" (în oraș), hejmen"al la propra(j) hejmo(j)" (în propria casă/în propriile case). Adverbele nu pot accepta niciodată terminația J.
La comaparație se folosesc adverbele împreună cu cuvintele pli (mai mult) și plej (cel mai mult).
Utilizarea adverbelor
Adverbele pot juca rolul unui adjectiv al verbului:
-
Ili manĝas rapide. - Ei mâncau repede.
Rapide este un complement circumstanțial al lui manĝas, și indică despre modul cum se mănâncă.
-
Urbe troviĝas multaj restoracioj. - În oraș se găsesc multe restaurante.
Urbe (în oraș) este adjunctul lui troviĝas (a se găsi), și indică asupra locului, unde se găsește.
Un adverb se poate raporta în mod egal la o propoziție întreagă:
-
Kompreneble mi iros. - Desigur, voi merge.
Kompreneble (natural) se referă la întreaga propoziție. Nu indică asupra modului mersului, ci comentează asupra faptului, că eu voi merge. Tot faptul este evident/natural.
Adverbul poate juca un rol la completarea unui adjectiv, unui alt adverb și al unui adverb elementar:
- Ĝi estas sufiĉe granda. - Este cam mare.
- Li manĝas terure multe. - El mănâncă îngrozitor de mult.
- Ili revenos treege baldaŭ. - Ei se vor întoarce/vor reveni curând.
Adverbele pot descrie și predicativ>verbe la infinitiv sau subordonate:
-
Estas amuze labori. - Să muncești este distractiv.
Amuze (distractiv) descrie cuvântul labori (a munci).
- Multe maĉi estas necese por bona digesto. - Mestecatul mult timp este necesar pentru o bună digestie.
Adjectivele și adverbele sunt foarte similare. Obiectul pe care se dorește a fi descris, decide, dacă se utilizează un adjectiv sau un adverb.
Adverbele de cantitate pot fi folosite ca și când ar fi fost substantive: Tie loĝas multe (= multo) da stranguloj.
Particule adverbiale
Unele particule în Esperanto pot juca rolul de adverb în propoziție, dar fără a purta terminația -E. Acesta este cazul corelativelor în E, EL, OM, AM și AL , particule pli și plej , { 9}, particule ĉi, for, ankoraŭ, baldaŭ, hodiaŭ, hieraŭ, morgaŭ, jam, ĵus, nun, plu, tuj, ajn, almenaŭ, ankaŭ, apenaŭ, des, do, eĉ, ja, jen, jes, ju, kvazaŭ, mem, nur, preskaŭ, tamen, tre și tro. Particulele adverbiale sunt, în principiu, adverbe, dar în această gramatică se numesc particule adverbiale pentru a le distinge clar de toate adverbele care se termină în -E.