BO
BO ="Înrudire prin căsătorie".
BO apare mai ales/prioritar în următoarele cuvinte de înrudire precum și în trei cuvinte IN corespunzătoare:
- patro → via bopatro = tatăl soțului tău/socru
- filo → via bofilo = soțul fiicei tale
- frato → via bofrato = fratele soției tale, soțul surorii tale, soțul unei fiice a soției tale sau soțului
De asemenea, cuvintele BO bokuzo, bonevo, boonklo, 2} și bofamiliano (precum și formele corespunzătoare IN) sunt posibile, totuși, mai puțin frecvente. În schimb, se utilizează în mod normal noțiunile/termenii fără BO.
Când vine vorba de rudenie prin intermediul celor două căsătorii , logic, s-ar putea folosi cuvintele cu dublă BO: via bobofrato = "soțul unei surori a soțului tău", via bobokuzo{ 4} = "soțul unui verișor al soțului tău", via bobonevo = "soțul unei nepoate/al unui nepot al soțului tău", via boboonklo = " soțul unei mătuși/al unui unchi al soțului tău ". În practică, totuși, pentru aceste semnificații se folosesc numai formele simple BO.
BO poate apărea cu prefixele GE și PRA. Ordinea acestor prefixe nu joacă niciun rol/nu contează, dar de obicei GE este pe ultimul loc/la sfârșit bogepatroj, bogefratoj, prageavoj, bopragekuzoj și similar
ĈEF
ĈEF = "cel mai important, cel mai înalt clasament". ĈEF indică faptul că următorul lucru este cel mai important dintre toate cele asemănătoare:
- redaktoro → ĉefredaktoro = cel mai important redactor/editor (de ex. al unei reviste) responsabil pentru conținut
- artikolo → ĉefartikolo = cel mai important articol dintr-o revistă; în mod normal/de obicei, un articol care reflectă/redă opinia editorului sau a redactorului-șef
- urbo → ĉefurbo = orașul care este stabilit oficial drept capitală a țării și , în mod normal se găsesc guvernul, parlamentul samd.
- strato → ĉefstrato = cea mai impiortantă și mare stradă a unui oraș, strada principală
- ĉefo = persoana cea mai importantă sau de cel mia înalt rang; ĉefa = cea mai importantă, de cel mai înalt rang, principală-...
ĈEF descrie cel mai important lucru sau persoană. Sufixul ESTR denumește o persoană care conduce și decide. Deseori persoana care este cea mai importantă deține și putere de decizie și, prin urmare, în anumite cazuri se poate exprima același lucru atât ca ESTR cât și ca termen ĈEF, de ex.: ĉefredaktoro (redactorul principal) ≈ redakciestro (conducătorul/șeful redacției). ESTR reprezintă întotdeauna o persoană, în timp ce ĈEF ca prefix nu descrie ea însăși o persoană: ĉefurbo este ceva complet diferit de urbestro. Totuși/cu toate acestea, substantivul independent ĉefo descrie mereu/întotdeauna o persoană, prin urmare noțiunile/termenii ĉefo și estro sunt aproape sinonimi/cu același sens în practică.
DIS
DIS = "separat, departe unul de celălalt în direcții diferite și mai multe". DIS este folosit numai cu cuvinte de acțiune și arată întotdeauna modul de acțiune sau rezultatul acțiunii.
La cuvintele care descriu mișcarea/depalsarea, DIS indică că mai multe lucruri se deplasează în diferite direcții:
- iri → disiri = a pleca în diverse direcții
- kuri → diskuri = a alerga separat în diferite direcții, a alerga separat
- sendado → dissendado = a trimite în diferite direcții
La cuvintele care au în ele o semnificație de despărțire, de separare, DIS întărește această seminificație:
- ŝiri → disŝiri = a rupe/a spinteca în bucăți
- rompi → disrompi = a rupe in mai multe părți
- de → disde = "de" în sensul de mișcare sau diferențiere/discriminare (aici DIS apare în mod excepțional înainte în fața unui cuvânt fără acțiune)
La un cuvânt cu un sens/înțeles unificator, DIS înlocuiește sensul unificator cu unul separator. DIS corespunde apoi MAL:
- volvi → disvolvi = malvolvi ( a derula, a desfășura/a dezvolta)
- faldi → disfaldi = malfaldi (a desfășura)
DIS se folosește, de asemenea, ca o rădăcină autonomă/separată: disa = separat, separat, împrăștiat; disigi = a separa, a împărți separat.
EK
EK = "începutul unei acțiuni, acțiunea bruscă". EK se folosește numai la cuvinte ale acțiunii/de acțiune și descrie mereu/întotdeauna felul/natura acțiunii.
De cele mai multe ori, EK indică/arată faptul că începe o acțiune. Arată chiar primul moment al acțiunii, adesea cu o nuanță de bruschețe sau de ceva neașteptat:
- kuri → ekkuri = a începe să alerge
- sidi → eksidi = "a începe să stea", a se așeza
- pluvi → ekpluvi = a începe să plouă
- floro → flori → ekflori = a înflori
- de → ekde = din (din acel moment numit) (aici EK apare ca o excepție înainte de un cuvânt fără acțiune)
De asemenea, sufixul IĜ poate arăta în anumite cazuri începutul unei acțiuni: sidiĝi, estiĝi și similar; EK descrie un început mai brusc, mai rapid decât IĜ.
Ocazional, EK arată un proces brusc care durează doar un moment minuscul. Atunci nu este vorba doar de începutul acestuia, ci de întregul proces:
- fulmi → ekfulmi = a străluci brusc și pentru o clipă
- brili → ekbrili = a apărea/luci brusc și pentru un moment
- rigardo → ekrigardo = privire rapidă, bruscă
EK se folosește ca o rădăcină obișnuită și ca un cuvânt elementar evocat:
- eki = a începe, a porni
- ekigi = a începe , a demare
- ek! = Hai! Dă-i drumul!
EKS
EKS = "ceva ce a fost și nu mai are acea stare sau funcție, nu mai este în funcție, nu mai există". EKS este utilizat în principal pentru profesii, în birouri și alte roluri pe care le joacă oamenii, dar uneori se pot găsi și cu alte cuvinte:
- reĝo → eksreĝo = persoană care înainte a fost rege, rege care a abdicat
- edzo → eksedzo = persoană care înainte a fost soț
- (ge)edziĝi → eks(ge)edziĝi = a se separa, a termina căsătoria
- moda → eksmoda = demodat
- eksa = Ex-, precedent, fost; eksiĝi = a abidca, a se retrage
La animale EKS are sensul special "castrat": bovo → eksbovo =bovină castrată. bou.
GE
GE ="de ambe genuri/sexe". GE se folosește la cuvintele masculine și de gen neutru pentru a le da o semnificație de ambe genuri.
GE arată de cele mai multe ori o pereche.
- patro → gepatroj = tată și mamă (de copii comuni)
- edzo → geedzoj = un soț și soția lui; soți
- fianĉo → gefianĉoj = o logodnică și logodnicul ei (când este vorba de o pereche)
- doktoro → gedoktoroj = un medic și soția lui (gedoktoroj ar trebui logic să fie văzuți ca un cuplu/o pereche în care ambii sunt medici - de aceea în zilele noastre se utilizează rar cuvinte precum gedoktoroj în legătură cu perechile/cuplurile)
GE se folosește și la cuvintele de înrudire pentru a descrie un grup de rude de ambe genuri:
- frato → gefratoj = fratino(j) kaj frato(j) = surori și frați (câte unul sau mai mulți)
- filo → gefiloj = filo(j) kaj filino(j) = fii și fiice (câte unul sau mai mulți)
GE se folosește și în general pentru a arăta că ambele genuri sunt disponibile într-o grupă:
- knabo → geknaboj = kaj knabino(j) kaj knabo(j) = atât fete cât și băieți (câte unul sau mai mulți)
- lernanto → gelernantoj = atât elevi masculini cât și de gen feminin
- doktoro → gedoktoroj = atât doctori masculini cât și feminini
Dacă un cuvânt în sine este neutru din punctul de vedere al genului, nu trebuie să se adauge/ adăugați GE decât dacă doriți în mod specific să indicați/subliniați că ambele sexe sunt vizate. De obicei, se spune/spuneți simplu lernantoj și doktoroj.
Rar/rareori GE apare înainte de ceva care, la rândul său, nu poate avea un gen. Un astfel de cuvânt GE indică faptul că ceva se referă la ambele sexe, adesea cu o nuanță umorisitică/glumeață sunt extraordinar. Asemenea cuvinte ies din cadru, nu le folosi prea des: lernejo → gelernejo = școală pentru ambele sexe.
Notă: Un cuvânt GE cu un sufix O poate fi, de obicei, numai la plural, deoarece trebuie să existe mai mult de o persoană, astfel încât ambele sexe să existe. Cu toate acestea, ocazional, se poate extinde semnificația GE la ceva de genul "oricare dintre cele două sexe". Apoi se poate/puteți forma cuvinte ca gepatro = "tată sau mamă, părinte", geedzo = "soție sau soț, soț / soție, soț / soție". Cu toate acestea, o astfel de utilizare este în afara normalității/nu este obișnuită și mulți o consideră ilogică și incorectă. Cu toate acestea, asemenea/astfel de cuvinte sunt inteligibile/de înțeles și pot fi utile. Viitorul va arăta dacă acestea sunt acceptate.
MAL
MAL ="partea/idee direct contrară". MAL poate fi folosit doar pentru cuvintele pentru care nu există contrariul.
- bona (bine) → malbona (rău)
- granda (mare) → malgranda (mic)
- feliĉa (fericit) → malfeliĉa (nefericit)
- laborema (harnic, ocupat) → mallaborema (leneș, inactiv)
- graso (grăsime) → grasa (gras) → malgrasa (slab) = care conține puțină grăsime
- pli (mai mult) → malpli (mai puțin)
- tro (prea mult) → maltro (prea puțin )
- fermi (a închide) → malfermi (a deschide)
- ami (a iubi) → malami (a urî)
- ŝlosi (a închide) → malŝlosi (a descuia/a deschide)
- aliĝi (a anunța, a declara. a participa, a lua parte) → malaliĝi (a ieși,suspenda, pleca, a părăsi)
- kodo (Kode) → kodi (a coda. codifica) → malkodi = decoda. decodifica, descifra
- antaŭ (în față) → malantaŭ (în spate)
- supre (sus) → malsupre (jos)
- simetrio (simetrie) → malsimetrio (asimetrie)
- amiko (prieten) → malamiko (dușman)
- lumo (lumină ) → mallumo (întuneric)
- malo = opoziție directă; male = dimpotrivă
În unele cazuri, se poate oscila/varia între MAL și ne. Ne descrie absența, neprezența, în timp ce MAL descrie prezența opusului. Adesea, ambele sunt utilizabile, totuși/dar cu semnificații/sensuri ușor diferite. Uneori există doar o mică diferență. MAL este folosit ocazional ca un ne mai puternic:
- laŭdi = a lăuda; a spune cum este bun ceva
- ne laŭdi =a nu lăuda, a nu spune cum este bun ceva
- mallaŭdi = a reproșa; a spune cât de rău/prost e ceva
- ne mallaŭdi = a nu reproșa; a nu spune ce este rău
- amiko = prieten; persoană față de care/pentru care se simte simpatie sau dragoste
- neamiko = "Ne-prieten"; Persoană faă de care/pentru care nu se simte nimic special
- malamiko = dușman; persoană pentru care se simte aversiune sau ură
MIS
MIS = "eroare, defect, greșit, rău". MIS indică întotdeauna un fel sau o calitate/proprietate a ceea ce urmează.
- kalkuli → miskalkuli = a calcula cu greșeli, a calcula/socoti greșit
- kompreni → miskompreni = a înțelege cu greșeli, a înțelege greșit
- skribi → misskribi = a scrie cu greșeli, erori
- korekti → miskorekti = a face o eroare/greșeală încercând să corectezi
- uzi → misuzi = a abuza; a folosi în mod greșit sau fals
- trakti → mistrakti = a trata rău
- faro → misfaro = acțiune greșită, faptă, crimă, faptă rea, atrocitate
- formo → misformo = formă greșită, proastă
- formi → misformi = a deforma, a da o formă greșită, falsă
Să nu se confunde MIS cu MAL. MIS nu modifică sensul de bază al cuvântului, ci doar adaugă ideea/reprezentarea de eroare sau de rău. MAL modifică sensul la exact contrariul/opusul:
- laŭdi = a spune cât e de bun ceva
- mislaŭdi = spune fals că ceva este bun în timp ce este de fapt rău
- mallaŭdi = a spune cât de rău e ceva
- mismallaŭdi = a spune din greșeală că ceva e greșit, când de fapt e bine
PRA
PRA = "foarte demult, primitiv, stră-". PRA indică faptul că următoarele sunt îndepărtate în timp:
- homo → prahomo = om primitiv; primă formă primitivă a omului
- arbaro → praarbaro = pădure străveche; pădure de la începuturi/originară, neatinsă, virgină
- tempo → pratempo = timpuri primitive, antediliviene, perioada de început a umanității sau lumii
- antaŭlasta → praantaŭlasta = "antepenultimă"
La cuvintele de rudenie/familiale av(in)o, nep(in)o, și kuz(in)o PRA denumește/se referă la rudenia/relația unei generații suplimentare/mai indepărtate (anterioară sau posterioară):
- avo → via praavo = străbunic
- avo → via prapraavo = Stră-străbunicul
- avo → via praprapraavo = Stră-stră-străbunicul
- nepo → via pranepo = strănepotul tău; fiul fiicei tale/fiului tău
- nepo → via prapranepo = străstrănepotul tău
- onklo → via praonklo (unchiul tăul) = unchiul tatălui tău/al mamei tale
- nevo → via pranevo = nepotul tău; fiul nepotului tău/nepoatei tale
- kuzo → via prakuzo =fiul vărului(sau verișoarei) tatălui sau mamei tale
Pentru cuvintele înrudite patr(in)o și fil(in)o, PRA denumește o relație îndepărtată de rudenie de mai multe sau de multe generații înainte sau după:
- patro → prapatro = strămoș; strămoș masculin îndepărtat, fondatorul real sau imaginar al unui popor, trib sau al unei familii
- filo → prafilo = un descendent îndepărtat masculin al unei anumite persoane
Deseori sunt frecvent utilizate prapatroj și prafiloj (cu terminația J) , în general pentru strămoșii sau descendenții unei persoane, adesea chiar fără diferențierea de gen.
La cuvinte înrudite/asociat PRA poate apărea împreună cu prefixele BO și GE.
RE
RE = " a se întoarce la același loc ca înainte sau a se întoarce, a face așa cum a fost înainte, de a face sau de a face din nou în același fel/aceeași manieră sau într-un mod similar". RE este folosit numai în cazul verbelor de acțiune și indică/privește întotdeauna modul de acțiune:
- veni → reveni =a reveni; a se întoarce din nou la locul unde era inainte
- doni → redoni = a da înapoi; a da cuiva ceva ce avea înante
- brilo → rebrilo = reflexie, oglindire strălucitoare
- bonigi → rebonigi = a ameliora ceva care se deteriorase
- saniĝi → resaniĝi = a se însănătoși după boală
- diri → rediri = a spune din nou același lucru, (ceva spus înainte) a reda /din nou; a răspunde/a replica
- trovi → retrovi = a regăsi ceva ce s-a pierdut
- koni → rekoni = a recunoaște, a vedea ceva și a observa, că se știe deja; a recunoaște valoarea a ceva sau a certifica
- turni → returni = a se roti, a se întoarce/roti din nou în direcția precedentă(opusă)
- ree = din nou, încă o dată
Unele cuvinte RE au apărut/fost create prin influența limbii naționale și au un înțeles ilogic. De exemplu, reprezententi nu înseamnă în mod normal/de obicei "a prezenta din nou", ci "a reprezenta, înlocui". Resumi nu înseamnă "a renumăra/însuma", ci "a rezuma, a reda conținutul cuprinzător". Aceste și alte cuvinte sunt considerate astăzi ca necompuse (adică, constând din rădăcinile REPRESENT și RESUM). Returni și mai ales/presus de toate returna și returne au fost folosite/utilizate pentru întoarcere și redare/dare înapoi/returnare. În prezent, aceste cuvinte se/sunt folosite numai atunci când este într-adevăr vorba de o cotitură/întoarcere.