Întrebări KI
Întrebările KI sunt formate din cuvinte de tabel din KI. Cuvântul-întrebare KI - simbolizează informația care este cautată.
Cuvântul KI este, în mod normal/de obicei, la începutul propoziției/ întrebării:
- Kion vi volas? — Mi volas manĝon! - Ce ați dori? - Eu aș dori să mănânc.
- Kian manĝon vi deziras? — Mi deziras malmultekostan manĝon! - Ce fel de mâncare ați dori Dumneavostră? - Aș dori o mâncare ieftină!
- Kiel vi fartas? — Mi fartas bone! - Ce mai faci? - Sunt bine!
- Kiom da pomoj vi havas? — Mi havas du kilogramojn da pomoj! - Câte mere ai? - Eu am 2 kg de mere!
- Kies estas tiu aŭto? — Ĝi apartenas al Anno! Ĝi estas de Anno! Ĝi estas ŝia! - A cui mașină este aceasta? - Îi aparține lui Anne! Este a lui Anne! Este a ei!
- Kiam do? — Morgaŭ! - Când deci? - Mâine!
Se folosesc cuvintele KI și în subordonatele interogative: Ŝi demandis, kion mi volas.
Ob-Întrebări
Întrebări ĉu se formează cu interogativul/cuvântul de întrebare ĉu. O întrebare ĉu încearcă să confirme corectitudinea întregii propoziții. Răspunsul este în mod normal/de obicei da sau nu.
Ĉu stă în mod normal la încpeutul propoziției interogative:
- Ĉu vi komprenas min? — Jes, mi komprenas vin! Ne, mi ne komprenas vin! - Mă înțelegi? - Da, eu te înțeleg! Nu, eu nu te înțeleg.
- Ĉu vi estas Kanadano? — Jes, mi estas Kanadano! Ne, mi ne estas Kanadano! - Tu ești canadian? - Da, eu sunt canadian! Nu, eu nu sunt canadian.
- Ĉu li? — Jes, li! - El? - Da, el!
- Ĉu ĝi estas taŭga? — Jes, (ĝi) estas! - Este potrivit? - Da, este!
O întrebare Ĉu poate fi, de asemenea, o întrebare alternativă. În acest caz, răspunsul este de obicei alegerea între alternative diferite:
- Ĉu vi volas kafon aŭ teon? — Mi volas kafon! Mi volas teon! Mi volas nek kafon, nek teon! Mi volas kaj kafon, kaj teon! - Vrei cafea sau ceai? - Vreau cafea! Vreau ceai! Nu vreau nici cafea, niciceai! Vreau atât cafea, cât și ceai!
- Ĉu li aŭ ŝi? — Ŝi! Li! Iu ajn el ili! Neniu el ili! Ambaŭ! - El sau ea? - Ea! El! Unul dintre ei! Niciunul dintre ei! Ambii! Amândoi!
Răspunsuri simple/cuvinte de răspuns
Pentru a răspunde la întrebări dacă , se poate pronunța/rosti pur și simplu o propoziție (întreagă sau scurtă) care dă răspunsul la întrebare:
- Ĉu vi amas min? — Mi amas vin! - Tu mă iubești? (dacă tu mă iubești)? - Eu te iubesc!
- Kaj ĉu vi longe lernis? — Ho, mi lernis ne malpli ol tri jarojn. - Și ai învățat mult timp? - Oh, eu am învățat nu mai puțin de trei ani.
Dar în mod normal/de obicei se folosesc răspunsurile da și nu. Acest răspuns acționează ca o propoziție completă. Adesea, se adaugă, totuși, după răspuns, o propoziție sau o parte a acestei propoziții pentru o mai mare claritate.
Jes
Cuvântul ja dă un răspuns pozitiv:
- — Ĉu vi volas kafon? — Jes! (= Mi volas kafon.) - Vrei/dorești/ai dori cafea? — Da! (= Eu aș dori cafea.)
- — Ĉu vi ion deziras? — Jes! (= Mi ion deziras.) - Vrei/dorești/ai dori ceva? — Da! (= Eu aș dori ceva.)
-
Ĉu la Universala Kongreso estos en Eŭropo ĉi-jare? — Mi pensas, ke jes! = Mi pensas, ke ĝi ja estos en Eŭropo ĉi-jare! - Congresul mondial anul acesta este in Europa? - Eu cred că da. = Eu cred/mâ gândesc că va avea loc în acest an în Europa!
Das Wort da înlocuiește întreaga subordonată care răspunde(fără introductivulcă).
Nu ar trebuie să folosiți cuvântul da în interiorul propoziție pentru a sublinia adevărul oricărui lucru. Pentru aceasta folosește cuvântul elementar bine. Nu spune: Tiu ĉi suko ne estas dolĉa, dum tiu alia jes estas. Spune: Acest suc nu este dulce, în timp ce celălalt este bun.
Ne
Cuvântul nu dă un răspuns negativ:
- — Ĉu vi volas kafon? — Ne! (= Mi ne volas kafon.) - Vrei cafea? - Nu! (= Eu nu vreau cafea.)
- — Ĉu vi ion deziras? — Ne! (= Mi nenion deziras.) - Dorești ceva? - Nu(= Eu nu vreau nimic.)
- Ĉu li estas blondulo aŭ brunulo? — Ne, pli kaŝtanhara. = Li estas nek blondulo nek brunulo, li estas pli kaŝtanhara. - E blond sau brunet? - Nu, mai mult castaniu/maro. = El nu este nici blond, nici brunet, are mai mult păr castaniu.
- Ha, ĉu efektive la malgranda Kay mortis? La rozoj estis sub la tero, kaj ili diras, ke ne! = ...ili diras, ke li ne mortis. - Ha, micul Kay a murit într-adevăr? Trandafirii sunt sub pământ și ei spun nu. = ... ei spun că nu a murit.
Să se observe diferența dintre cuvântul negativ nu al cuvântului negativ în interiorul propoziției și nu ca răspuns:
-
Ne venu ĉi tien! = Mi volas, ke vi ne venu ĉi tien. - Nu veni aici! Aș dori/vrea ca tu să nu vii aici.
Nu neagă predicatul.
-
Ne, venu ĉi tien! = Ne! Mi ja volas, ke vi venu ĉi tien. - Nu, vino aici! = Nu! Eu aș vrea/dori ca tu să vii aici.
Nu este un răspuns și funcționează mai mult sau mai puțin ca o întreagă propoziție.
Dacă imediat după un răspuns nu urmează o propoziție care începe cu un verb, atunci trebuie să lăsați o pauză clară atunci la vorbire/când vorbiți după nu pentru a evita neînțelegerile.
Da și nu la întrebări negative
Există două forme de utilizare a răspunsurilor la întrebări negative. Un sistem este mai frecvent în limbile vestice/occidentale, celălalt sistem este mai frecvent în limbile estice. Prin urmare, se poate vorbi despre utilizare occidentală și estică, dar în multe țări și limbi ambele sisteme există paralel. Ambele sisteme sunt, de asemenea, disponibile în Esperanto. Zamenhof a folosit frecvent da și nu după sistemul vestic, dar el a folosit și sistemul estic/de est de mai multe ori.
Sistemul occidental
În sistemul vestic{2, da reprezintă propoziția de răspuns pozitivă și nu propoziția de răspuns negativ. O propoziție de răspuns negativă este o propoziție cu un cuvânt de negație (nu sau un cuvânt NENI din propoziția principală. În sistemul occidental, sensul răspunsului este independent de forma întrebării. Dacă este o întrebare negativă, se răspunde cu același răspuns care s-a folosi dacă întrebarea nu ar conține un cuvânt negativ. Important este numai forma propoziției de răspuns, care reprezintă răspunsul:
-
Ĉu vi volas kafon?
- Vrei cafea/Ai dori cafea?(întrebare pozitivă)
- — Jes! (= Mi volas kafon.) - Da!( = Eu vreau/aș dori cafea.)
- — Ne! (= Mi ne volas kafon.) - Nu! (= Eu nu aș dori cafea.)
-
Ĉu vi ne volas kafon?
- Nu ai vrea să bei cafea?(întrebare negativă)
- — Jes! (= Mi volas kafon.) - Da!( = Eu vreau/aș dori cafea.)
- — Ne! (= Mi ne volas kafon.) - Nu! (= Eu nu aș dori cafea.)
-
Ĉu vi nenion deziras?
- Nu ai dori nimic?
- — Jes! (= Mi ja deziras ion.) - Da! (= Eu aș dori ceva.)
- — Ne! (= Mi deziras nenion.) - Nu! (=Eu nu aș dori nimic.)
Pentru a răspunde afirmativ la o întrebare negativă (după/conform sistemului occidental), se poate utiliza/folosi răspunsul accentuat da bine / totuși! = așa este! (sau asemănător/ceva similar): Nu vrei să bei cafeaua rece? - Da ba da (= Da, vreau să o beau. dar . Unii folosesctotuși în locda, ba da.
Sistem estic
În sistemul estic da confirmă exact ce conține întrebarea și nu contrazice întreaga întrebare. În acest sistem, da și nu schimbă rolurile la/pentru întrebări negative:
-
Ĉu vi volas kafon?
- Vrei cafea/Ai dori cafea?(întrebare pozitivă)
- — Jes! (= Mi volas kafon.) - Da!( = Eu vreau/aș dori cafea.)
- — Ne! (= Mi ne volas kafon.) - Nu! (= Eu nu aș dori cafea.)
-
Ĉu vi ne volas kafon?
- Nu ai vrea să bei cafea?(întrebare negativă)
- — Jes! (= Mi ne volas kafon.) - Da! (= Eu nu aș dori cafea.)
- — Ne! (= Mi ja volas kafon.) - Nu! (= Eu aș dori mult cafea.)
-
Ĉu vi nenion deziras?
- Nu ai dori nimic?
- — Jes, mi nenion deziras. - Da, eu nu doresc nimic. (Da, eu nu am dorințe.)
- — Ne, mi ja deziras ion. - Nu, eu aș dori foarte bine/mult ceva.
Două sisteme
Ambele sisteme pentru a răspunde la întrebările negative sunt logice, dar în moduri diferite. Ar fi fost bine dacă ar fi existat un singur sistem în Esperanto. În principiu, se poate recomanda sistemul occidental, pentru că acum este folosit cel mai mult și în mod evident cel mai frecvent la Zamenhof. Dar se pare că nu este posibilă să se obțină utilizarea unitară/uniformă a unui singur sistem. Ambele utilizări sunt în limbă ca acasă. Prin urmare, ar trebui să se acorde atenție/ prudență la răspunderea la întrebări negative. Ar trebui să se atașeze, pe cât posibil, o propoziție clară de răspuns, pentru a preveni neînțelegerile.